Fonduri europene, analiza cost-beneficiu
Cum se calculează, cum se scrie, cum se evaluează. Concret, practic si corect.
Fonduri europene: acest site are rol de informare şi işi propune să vă ofere informaţii tehnice gratuite. Vă rugam să ne contactaţi cu orice intrebare practică legată de analiza cost-beneficiu.
Cadrul de reglementare Studiul de fezabilitate Analiza cost-beneficiu Analiza financiară Analiza economică Risc şi senzitivitate

Intreg criteriul decisional in analiza cost-beneficiu este bazat pe teoria economică, in speţă criteriul Kaldor-Hicks.

Iniţial, a fost enunţat criteriul lui Pareto: orice schimbare (a unei politici publice, de pildă) este o imbunatatire dacă cel putin unii oameni au de castigat si nimeni nu are de pierdut.

*            Pare un criteriu bun, dar este şi util pentru decidenţii publici?

*           Problema: aproape intotdeauna vor exista perdanţi; cineva are, in mod inevitabil, mai mult de pierdut.

In consecinţă, a fost enunţat criteriul Kaldor & Hicks: lumea devine mai bună in ansamblu dacă dimensiunea câştigurilor este mai mare decât cea a pierderilor, de aşa manieră incât cei care au de câştigat ar putea să ii compenseze total pe cei care au de pierdut şi incă să rămână cu ceva in plus.

*           Cu alte cuvinte, beneficiile ar trebui sa fie mai mari decat costurile - de aici analiza cost-beneficiu şi indicatorii VAN şi RIR (a se vedea secţiunile următoare de pe acest site).

*            In realitate, acest rationament oferă elemente suplimentare:

-     Daca opţiunea 1 are beneficii > costuri, şi o altă opţiune 2 are o diferenţă (pozitivă) şi mai mare intre beneficii si costuri, trecerea de la opţiunea 1 la opţiunea 2 este o imbunătăţire in sine.

-     Astfel, nu trebuie sa căutăm o cale de acţiune care doar conduce la beneficii mai mari decat costurile, ci trebuie să căutăm varianta in care diferenţa (pozitivă) intre beneficii si costuri este cea mai mare (această observaţie stă la baza departajării proiectelor de finanţare in cadrul procesului de evaluare).

*            Dar analiza cost-beneficiu este dificilă, in parte datorită nevoii de a evalua dimensiunea beneficiilor proiectului respectiv.

Un criteriu mai puţin pretenţios este analiza de eficienţă a costurilor (“proiectul realizează obiectivele propuse in cel mai eficient mod posibil in ceea ce priveste costurile?” – acest criteriu este, de fapt enunţat de H.G. nr. 28/2008, la capitolul “selecţia opţiunilor”). Acest criteriu este mai degrabă distructiv:

*           Atenţie: a face un lucru cum trebuie nu este sinonim cu a face lucrul care trebuie.

*            Atenţie: feriţi-vă de confuzia intre analiza de eficienţă a costurilor şi analiza cost-beneficiu.

*           Atenţie: trebuie să fim atenţi la preocuparile de ordin redistributiv (ambele tipuri de analiză se axeaza pe cantitati agregate, dar cine primeste beneficiile şi cine suportă costurile?)

Coloana din dreapta conţine o aplicaţie practică parţială in Excel de analiză cost-beneficiu, pe care am populat-o cu cifre dintr-un exemplu din Ghidul CE, pentru a fi mai ilustrativă – vă rugăm să apăsaţi Exercitiu ACB pentru descărcare.


Pentru orice intrebări, apăsaţi butonul Contact sau Intrebaţi-ne. Răspunsurile sunt gratuite şi promitem să fie practice şi utile.

Site optimizat pentru Internet Explorer si Mozzila Firefox la o rezolutie de 1280 x 800 Copyright 2009 © metodologie.ro Design by metodologie.ro